Cum ne raportam la esec ?

Esecul face parte din viata noastra cotidiana si de cand am pasit pe acest Pamant, am avut, avem si o sa avem esecuri, din care invatam si trebuie sa trecem peste ele. O parte importanta din evolutia noastra este sa ne dezvoltam abilitatea de a esua. Chiar acum, noile cerinte de piata sau reinventarea lor, necesita capacitatea de esua, de multe ori, chiar si in public, de fata cu toata lumea. Vechea economie de piata s-a bazat pe fabrici si institutii, lucruri care au necesitat o lunga perioada pentru a le putea construi. Nimeni de la o fabrica constructoare de masini sau de la o Opera de Stat nu era interesat de esec. A fost nevoie de prea mult timp si resurse pentru a crea aceste institutii, pentru a putea savura realizarea si este exclusa ideea, in cazul acesta, de crestere sau dezvoltare prin esec.

Astazi, insa, singura modalitate pentru organizatii de a se dezvolta este livrarea unor lucruri interesante si riscante, pentru a crea schimbare, pentru a face arta si pentru a incerca sa schimbe oamenii. Totusi livrarea risca sa se termine intr-un esec. Asadar multi se asteapta ca tu sa esuezi. Sper ca esti pregatit pentru asta?

Timp de generatii, artistii au incercat sa simuleze nonsalanta. Exista chiar si un cuvant special pentru aceasta situatie: “Sprezzatura”. Un cuvant italian, definit ca un fel de nonsalanta, in asa fel incat sa ascunda toata arta si sa faca orice face sau spune sa para a fi realizate fara efort si aproape fara niciun gand despre acesta. Astazi avem nevoie de un nou cuvant, unul care sa insemne exact opusul termenului italian Sprezzatura. Este evident efortul suprem ce merge in directia de a crea arta, de a provoca creierul de soparla si de a lupta cu rezistenta interioara. Astfel reinventarea cerintelor economiei de piata necesita o anumita capacitate si abilitate de a esua, de multe ori, cu har si in public.