Meniu

Ce este si de unde vine termenul de ravas ?

Scriere rovas
  • 01.05.2017
  • Newparts
  • Diverse
  • 0 comentarii

Intelesul termenului “ravas” este cred cunoscut de toti, acela de mesaj scurt scrijelit pe un “raboj”, adica o bucata de lemn cu sectiune in forma de patrat. Termenul de “ravas” vine din numele scrierii “rovas” sau “rovasiras” o scriere straveche denumita alfabetul secuiesc care utiliza un fel de semne asemanatoare cu runele. De fapt aceasta era scrierea maghiara veche folosita in zona pana in secolul X, cand maghiarii au fost crestinati, ulterior adoptand alfabetul latin. Denumirea in maghiara “székely magyar rovásírás” a ramas in istorie pentru ca aceasta scriere s-a pastrat oarecum intacta si a fost folosita de comunitatile maghiare si secuiesti din Transilvania, mai izolate, unde invatamantul era aproape inexistent. Logic acest tip de alfabet s-a transmis din generatie in generatie in zonele rurale mai izolate, fiind folosit tot mai rar pana pe la mijlocul secolului XIX, cand datorita invatamantului dispare ramanand doar in analele si scrierile istorice.

 

Interesant este faptul ca in Ungaria, acest alfabet a fost folosit mult mai putin timp, astfel dupa crestinarea maghiarilor scrierea rovas este uitata, fata de zonele din Transilvania, locuite de maghiari, unde acest tip de scriere s-a mentinut in uz pana la jumatatea secolului XIX. Cauza posibila a abandonarii scrierii rovas de catre maghiari este alfabetizarea populatiei care s-a facut mai repede in Ungaria fata de zonele periferice locuite de maghiari cum este Ardealul, unde alfabetizarea in zonele rurale s-a facut mai greu si mult mai tarziu. Un alt aspect este faptul ca probabil scrierea aceasta runica a avut limitele sale fiind exceptionala pentru scrierea pe raboj, dar avand limite cand vine vorba de-a utiliza runele secuiesti in scrierea de mana pe hartie.

Alfabetul rovas

La o comparatie simpla alfabetul maghiar contine 40 de litere bazate pe cele 26 de litere din alfabetul latin, plus literele derivate prin alaturare sau folosirea diacriticelor, pentru a putea acoperi toate fonetismele limbii maghiare. Iar alfabetul vechi rovas contine 48 de caractere care acopera, din punct de vedere fonetic, toate consoanele si vocalele limbii maghiare, fara sa mai fie nevoie de a alatura doua litere. Interesant pentru scrierea rovas este ca nu contine semne pentru litere mici, iar liniile care formeaza semnele sunt in general drepte foarte usor de scrijelit in lemn. In general textele scrise cu rune secuiesti sunt de la dreapta la stanga spre deosebire de scrierea latina de la stanga la dreapta.

 

Nu se cunoaste excat provenienta runelor secuiesti. Sunt mai multe teorii si ipoteze printre care sunt cele care sustin inrudirea lor cu limbile turce care circulau in zona asiatica in secolele VII-IX. Cert este ca toate triburile nomade faceau comert cu populatiile din jur si pe langa schimburile de produse cu siguranta au imprumutat diferite semne din alte alfabete care erau folosite in vremurile acelea de diferite popoare. Probabil ca nu o sa stim niciodata de unde si cum a aparut scrierea rovas, doar daca se vor face noi descoperiri arheologice care sa faca lumina in aceasta dezbatere.

 

Un aspect interesant este relatat de cronicarul maghiar Simon de Keza in cronica Gesta Hunnorum et Hungarorum scrisa in jurul anului 1283, care mentioneaza ca secuii s-au asezat in muntii din Ardeal impreuna cu vlahii si foloseau acest tip de scriere. Asa se intelege de ce au ramas in limba romana termeni cu rezonanta din vechea limba maghiara, cum este spre exemplu “ravas”. Ciudat este faptul ca maghiarii din Ardeal, din motive necunoscute inca, in ultimii ani au reinviat aceasta scriere veche secuiasca cu ajutorul careia incearca sa-si cladeasca o legitimitate secuiasca, diferita dupa cum vad eu fata de maghiarii din Ungaria. Ramane de vazut cum o sa evolueze acest deziderat si cum o sa fie primit si adoptat vechiul alfabet secuiesc de maghiarii din Transilvania.

 

PRIMESTE NOILE ARTICOLE PRIN EMAIL GRATIS

Comentarii (0)
Laura la 30.09.2017

Un mic fals pe-aici, o minciunica pe-acolo...ne facem ca nu vedem si umflam balonul identitatii...si buuum NR 1, insemnare din dictionarul etimologic roman răbój (-oáje), s. n. – Tăbliță de lemn în care se însemnau cu crestături părțile unei socoteli. – Var. Munt. răboș. Mold., Trans. răbuș. Mr. arăbuș, megl. răbuș. Sl., cf. bg., sb., cr. raboš, sb. rabuš, slov. rabuša, pol. rabuše (Cihac, II, 319; Conev 78), mag. rovas, cf. răvaș. Der. din sl. rabŭ „sclav”, cu suf. -oș (Lacea, Dacor., V, 401) nu pare probabilă fiindcă, după cum bine a văzut Cihac, trebuie să se pornească de la sl. rovŭ „crestătură”, cf. rofii. NR 2: Dvs spuneti: "Un aspect interesant este relatat de cronicarul maghiar Simon de Keza in cronica Gesta Hunnorum et Hungarorum scrisa in jurul anului 1283, care mentioneaza ca secuii s-au asezat in muntii din Ardeal impreuna cu vlahii SI FOLOSEAU ACEST TIP DE SCRIERE." DAR Sursa istorica spune: "Căci acești Zaculi sunt rămășițe ale Hunilor care, când au aflat că Ungurii se întorc din nou în Pannonia, le-au ieșit în cale, când se întorceau, în Ruthenia și, după ce au cucerit împreună Pannonia, au dobândit o parte din aceasta, însă nu în câmpia Pannoniei, ci, vecini cu Blackii (românii), au avut aceeasi soartă în munți. De aceea, amestecându-se cu Blackii, SE SPUNE CA SE FOLOSESC DE LITERELE LOR". " Isti enim Zaculi Hunorum sunt residui, qui dum Hungaros in Pannoniam iterato cognouerunt remeasse, redeuntibus in Rutheniae finibus // occurrerunt, insimulque Pannonia conquestrata, partem in ea sunt adepti, non tamen in plano Pannoniae, sed cum Blackis in montibus confinii sortem habuerunt. Vnde Blackis commixti litteris ipsorum vti perhibentur."

Reply
Newparts la 02.10.2017

Istoria este si ramane subiectiva. Daca oferi la 3 istorici acelasi material si le ceri sa scrie o istorie pe baza acelui material vei observa ca vor fi scrise 3 istorii diferite. Cum ai avut acces la Gesta Hunnorum et Hungarorum si ai gasit exact acel fragment de text?

Reply
Adauga un comentariu