Focul era considerat de antici un element principal al naturii si creat de zei (Zeus Stapanul Fulgerelor). Din mitologia greaca aflam ca focul nu a fost cedat de buna voie oamenilor de catre zei, iar Prometeu cel care a daruit focul oamenilor a fost aspru pedepsit. Eschil in tragedia “Prometeu” explica faptul ca intre cunoasterea si utilizarea focului este o mare deosebire. Intotdeauna exista o teama instinctiva de foc, rezulta ca omul primitiv a cunoscut focul prin incendii, fulgere si eruptii vulcanice. Pentru prima data focul a fost folosit ca mijloc de aparare impotriva animalelor. Numeroasele pesteri cu urme de foc si oase de animale arata ca omul primitiv folosea pesterile ca locuinta, apoi isi schimba modul de alimentatie, care are consecinte asupra dezvoltarii capacitatii mentale, asupra dezvoltarii craniului si mai ales in dezvoltarea capacitatii craniene.
Prin utilizarea focului omul se detaseaza definitiv de regnul animal. Primele indicii care atesta utilizarea focului au fost descoperite in pesterile de la Chu-Kou-Tien din China, datate spre sfarsitul glaciatiunii Mindel, aproximativ acum 450.000 de ani. La acelasi nivel cronologic, se gasesc urme de foc si oseminte fosile de animale la Vertes in Ungaria, astfel rezulta ca omul primitiv isi prepara hrana cu ajutorul focului. Se presupune ca apare necesitatea pastrarii focului, ulterior apare cultul focului si al vetrei de foc.
In paleoliticul mijlociu se presupune ca apare procedeul de producere a focului prin iasca. Cunoasterea, utilizarea si producerea focului reprezinta etapele de evolutie intre care exista sute de milenii, dar ofera avantaje multiple. Initial hrana era procurata din mediul inconjurator (flora si vanat), apoi apare specializarea pe un anumit vanat (ursul, mamutul, cerbul, rinocerul, elanul). In perioadele interglaciare avanseaza vegetatia mediteraneana pana la Marea Baltica, unde s-au descoperit urme fosile de castani.
Succesul la vanatoare se baza pe cooperarea dintre oameni. Modul de locuire era in iurte bazate pe oase de mamut. Utilizarea pesterilor apare o data cu folosirea focului, pentru ca ele erau ocupate de obicei de animalele salbatice ca leul si ursul de pestera. Astfel acestea erau alungate cu ajutorul focului. Structura comunitatilor umane era primitiva, o organizare sociala este prea pretentioasa. O activitate constienta a omului primitiv este producerea uneltelor si aveau un simtamant de inrudire permanent. Alte activitati constiente erau intretinerea focului, necesitatea ingrijirii copiilor, astfel apare o diferentiere naturala constienta intre sexe si atributiile lor.
La jumatatea secolului XIX, este introdusa notiunea de matriarhat ca forma de organizare sociala, prin care se accepta descendenta materna. Se presupune ca la inceput oamenii erau egali si proprietatea era colectiva, dar treptat se naste simtamantul de proprietate, asa apare acumularea de bunuri si dispare egalitatea. Pentru ca cei din clasa superioara sa-si poata impune punctul de vedere, se naste si se formeaza statul.
Credintele, in general, reflecta viziunea omului despre natura si despre sine insusi. Scoala germana a presupus ca la inceput oamenii erau monoteisti, ulterior Eduard Tyler si Fraser au considerat ca cea mai veche forma de religie a fost preanimismul si animismul (totul este viu si insufletit). Levy Bruhl a adus ipoteza ca omul in starea gandirii prelogice nu era in stare sa-si creeze notiuni abstracte. Trebuie admise credinte in forte supranaturale, de unde rezulta practicile si ritualurile. Putem intui doar ce se urmarea prin ele nu cum se desfasura o ceremonie de acest fel.
In pesterile de la Chu-Kou-Tien au fost descoperite cranii umane perforate pentru extragerea creierului, ce erau detasate de corp si reasezate intr-o anumita forma deosebita. Prin analogii etnografice, prin aceste practici magice se urmarea “intarirea” executorului: canibalism sau gest ritual (ramane inca o controversa). Magia se bazeaza pe sugestie, are forme diverse si este reprezentata prin picturi in paleoliticul superior cu rol magic. La noi in tara unelte de prund au fost descoperite la Farcasele, dar si la Iosasel si Ocna Sibiului. Acestea reprezinta cele mai vechi unelte descoperite in tara noastra, unanim si sigur datate astfel de catre cercetatori.
„Ceea ce domina mentalitatea, sensibilitatea si atitudinile oamenilor din Evul mediu este sentimentul nesigurantei lor. Nesiguranta materiala si…