Religia geto-dacilor

Continuitatea divinitatilor de origine greaca si romano-italice erau evidente, dar, apar si divinitati greco-romane, tributare Greciei. Divinitatile atestate epigraphic si figurative in Dacia fac parte din urmatoarele sfere: din 2111 monumente 73% sunt inchinate zeilor greco-romani, 10% dedicate lui Mithras, 5% divinitati siro-palmireana, 3.8% divinitati si culte din Asia Mica, 3.6% culte traco-moesice, 3% culte egiptene, celto-germanice si Nord-Africane). Cele 12 divinitati principale ale panteonului classic “dii consentis” ocupa o pondere inegala in preferintele credinciosilor.

Jupiter, zeul suprem, cultul sau are rol oficial, multe dintre monumente prezinta obligatii de serviciu ale unor functionari sau sunt ridicate din dorinta de a inainta in ierarhia sociala. Diana, Mercur, Venus, Apollo, Mars, Minerva, mai putin Juno, si mai putin Neptun, Vulcan, Celes, si Vesta. O larga raspandire are: Liber Pater, Libera, cortegiul Dionysiac. Hercules, Silvanus (origine italica), divinitati meditareene. Dis Pater si Proserpina sunt divinitati inferioare, ca si Hecate, dioscuri, Castor si Polux, nimfe, etc. Din sfera personificarilor se remarca monumentele votive pentru reprezentarea norocului, bogatiei: Fortuna si Nemesis. Personificarea pamantului si a apei, a diferitelor spirite, genii, spiritele care apara casa sunt reprezentati de Penati si Lari.  Abstractiunile sunt personificarea unor valori morale (ideea de justitie, pace, echitate), apar mai ales pe reversul medaliilor si reprezinta fundamentul teologiei puterii imperiale.

Intalnirea religiei greco-romane cu cea orientala este vizibila in Dacia, divinitati orientale sunt importate din Asia Mica, Siria si Egipt. Mithras devine cel mai popular cult oriental, fiind foarte raspandit in imperiu, mai ales in randul militarilor. Unele culte sunt cunoscute doar in Asia Mica si Dacia, baali locali adusi de colonisti, de multe ori sunt prezenti in sincretism cu Jupiter si Zeus (Dolihen, baalul din Dolihes este foarte raspandit: Jupiter Dolihenus, Jupiter Heliopaternus). Divinitati siriene sunt zeita Siria sau Suria, zeul Azizos (personificarea Luceafarului). Divinitati egiptene avem: Issis si Serapis, nord-africane: Celestis si Saturn. Divinitati de origine carpato-balcanica avem cavaleri danubieni si cultul cavalerului trac. Din grupul divinitatilor celtice originare din Galia si Germania avem zeita Epona (protectoarea grajdurilor).

Exista peste 130 de divinitati atestate in Dacia, cu origine variata, dar din toate, doar unele erau populare. Pragmatismul romanilor in domeniul religiei, contractualismul si ocupatiile locuitorilor au facut sa apara un grup principal de divinitati. Pozitia provinciei a dus la vehicularea unor culte in cadru restrans (zeii mauri erau adorati la Micia). Cultele autohtone nu au supravietuit direct ci au contribuit la vehicularea unor divinitati care le aminteau de vechile divinitati nationale. Se raspandesc culte la moda precum cultul lui Mithras, cultul lui Glicon, alte culte au un pronuntat caracter politic, exista o mare toleranta in materie religioasa. Locuitorii Daciei primeau cu simpatie divinitatile vecinilor, dar toleranta nu a functionat in cazul crestinilor.

Pe langa aceste culte existau credinte, practici oculte, magice, dovedite de amulete, magia cifrelor (3 si 7), ametistul ferea de betie, topazul te facea nevazut, amulete gnostice (gene care au apartinut gnosticilor cu reprezentarea lui Abraxas), altele cu diferite texte, exista complexe funerare in care se surprinde misticismul, etc.