Ce il ajuta sau ce il determina pe om ca sa supravietuiasca in cele mai dure conditii?

Favorit la premiile Oscar 2016, filmul „The Revenant” a primit nu mai putin de 12 nominalizari la mult ravnitul trofeu iar Leonardo di Caprio intr-o interpretare de exceptie a reusit sa dea viata legendarului Hugh Glass despre care se spune ca a fost cel mai furios om din istoria Statelor Unite. Nu sunt un mare fan al dramelor dar povestea ilustrata in The Revenant te tine in suspans de la inceput pana la sfarsit, oferindu-ti un cocktail interesant de sentimente pe toata durata filmului. Filmul trebuie tratat ca o pelicula Hollywoodiana, cu o intrepatrundere de adevar, legenda si efecte speciale, regizat de creativul mexican Alejandro Gonzalez Inarritu. Dilema filmului este o intrebare cat se poate de fireasca, pe care ne-o putem pune fiecare dintre noi, si anume: „Ce-l ajuta sau ce-l determina pe un om ca sa supravietuiasca in cele mai dure conditii?”. Aceasta intrebare si-a pus-o regizorul mexican Alejandro Gonzalez Inarritu de mii de ori pe parcursul filmarilor pentru „The Revenant”.

Povestea reala a lui Hugh Glass este impresionanta si-ti vine cu greu sa crezi in adevarul faptelor relatate si esti mai degraba predispus sa fii putin mai sceptic. Legenda ne spune ca in anul 1823, vanatorul de blanuri Hugh Glass se alatura unei echipe de vanatori ce porneste intr-o calatorie in Dakota de Sud. In timpul acestei expeditii, el este atacat de o femela de urs grizzly care-l raneste si-l mutileaza grav. Cu rani grave, gatul perforat, scalpul smuls si piciorul rupt, salvat in ultimul moment din ghiarele fiarei dezlantuite de catre tovarasii lui, Hugh Glass, supravietuieste miraculos. Ranit grav, Hugh Glass devine o povara pentru tovarasii lui care decid sa-l lase in grija lui John Fitzgerald si Jim Bridger ce aveau insarcinarea ca sa-i tina companie lui Glass pana acesta murea si sa-l ingroape cum se cuvine. Pentru aceasta insarcinare ei primesc suma de 80 de dolari, o suma consistenta pentru perioada aceea istorica. Hugh Glass s-a incapatanat sa traiasca, iar dupa cateva zile cei doi l-au abandonat deposedandu-l de toate bunurile si armele. Mai mult mort decat viu, parasit in salbaticie, deposedat de bunuri si arme, Hugh Glass se incapataneaza sa supravietuiasca. Este tinut in viata de dorinta de razbunare pe cei doi care l-au parasit in salbaticie condamnandu-l la o moarte sigura. Ramane un mister cum a reusit sa se vindece, sa supravietuiasca si sa ajunga dupa cateva luni in Fort Kiowa ca sa dea ochii cu cei doi. Conform legendei, Glass ii gaseste pe Fitzgerald si pe Bridger, dar in loc sa le aplice cruda razbunare, ii iarta.

Leonardo di Caprio interpreteaza un rol de zile mari in The Revenant dandu-i viata legendarului Hugh Glass, un rol pentru care a fost dispus sa indure suferinte greu de imaginat, in numele artei, chiar daca vin din partea unui actor consacrat. Filmarile au avut loc in Argentina si Canada la temperaturi de sub 0 grade Celsius, care au pus la grea incercare atat prestatia actorilor cat si echipamentele de filmare. Daca urmaresti filmul te trec fiori de gheata si simti gerul patrunzator cum te invaluie de fiecare data cand cadrele filmate in lumina naturala se succed intr-o atmosfera hibernala autentica.

Dupa ce am vizionat filmul The Revenant mi-a ramas in minte impresia ca Hugh Glass trebuia sa moara de mai multe ori. Nu poti sa faci abstractie de stiinta si medicina sau de limitele corpului uman, dar fictiunea si efectele speciale isi au rolul lor intr-o ecranizare Hollywoodiana de exceptie. Consider ca Leonardo di Caprio trebuia sa moara sau n-ar fi putut supravietui dupa o lupta cu un urs grizzly ca cea urmarita in film. Cu siguranta, n-ar fi putut supravietui fiarei dezlantuite si nici ranilor grave provocate de aceasta. In conditii reale, nici un om n-ar putea supravietui unor asemenea rani intr-un salon de reanimare modern si conectat la aparatura medicala de ultima generatie, cu atat mai putin in acele conditii conditii salbatice. Prea multe rani avea personajul principal si multe dintre ele erau letale, ca sa nu mai punem in discutie hemoragia si pierderea unor cantitati mult prea mari de sange in combinatie cu hipotermia care ar fi terminat orice fiinta vie in aceleasi conditii. Apoi, pe tot parcursul filmului hipotermia ar trebui sa-l omoare pe personajul principal, chiar si facand abstractie de faptul ca era ranit foarte grav. Un om normal n-ar fi supravietuit atata timp intr-un rau inghetat oricat ar fi inotat si orice blana de urs ar fi avut pe el. Scena in care sare de pe stanca si cade in gol mai multi zeci de metri, chiar daca sa presupunem cazatura este atenuata de crengile bradului, aceasta este mortala si sa nu uitam ca el era deja ranit grav. Stau si ma gandesc daca ar fi fost real totul cate vieti ar fi avut Hugh Glass sau ce noroc chior trebuia sa aiba omul asta? Oricat de inedita este scena in care eviscereaza calul si se baga in el peste noapte, cred ca n-ar fi supravietuit in conditii reale, frigului si hipotermiei.

In concluzie, recomand filmul „The Revenant” o ecranizare de exceptie a romanului omonim semnat de Michael Punke si publicat in anul 2002. Chiar daca Leonardo di Caprio trebuia sa moara de mai multe ori in film si n-ar fi supravietuit la -25 de grade Celsius fara un adapost, fara o sursa de caldura si hrana, filmul te tine in suspans cu sufletul la gura de la inceput pana la final.